Au visele noastre semnificație?

Au visele noastre semnificație?

Visele ne-au fascinat dintotdeauna. În definitiv, petrecem mai mult de un sfert de viață dormind si câțiva ani visând. Deși acum știm multe despre procesele producerii viselor, cercetătorii n-au ajuns la consens în ce privește semnificația si rolul viselor.

 VISĂTORI CU BLANĂ ȘI PENE

Poate fi greu de crezut, dar și animalele visează. Oamenii au în comun cu alte mamifere și cu păsările capacitatea de somn REM-perioada în care au loc visele. Peștii, amfibienii și reptilele nu prezintă același tip de unde cerebrale ca mamiferele și păsările. Savanții presupun, în consecință, că visele au început sa apară la vertebratele superioare cu peste 130 de  milioane de ani în urmă. Interesantă este descoperirea biologilor că animalele a căror copilărie durează cel mai mult au și cele mai lungi faze de somn cu vise. Găinile și vacile visează timp de 25 de minute, cimpanzeii, 90 de minute, iar pisicile, până la 200 de minute. La oameni, somnul REM durează circa 100 de minute pe noapte. La păsări fazele de somn cu vise sunt puține și foarte scurte, între 5 si 15 secunde.
 

STADIILE SOMNULUI

Prima faza a somnului este caracterizata de încetinireaconstanta a undelor cerebrale. În acest stadiu, cel care doarme mai reacționează la sunete si e relativ ușor de trezit. Apoi corpul începe să se liniștească și intră în faza de somn profund, în care ochii nu se mișcă, dar tonusul sau încordarea musculara rămâne ca înainte. În sfârșit, în somnul REM, creierul se reactivează si trimite succesiuni de unde rapide. Globii oculari se mișcă sub pleoapele închise si tonusul muscular general scade. Pot apărea spasme musculare, mai ales la nivelul degetelor de la picioare. În acest punct, cel care doarme e cufundat adânc în faza de somn cu vise și e greu de trezit.

SUS, SUS, DEPARTE...

Mulți dintre noi au avut vise în care zboară ca păsările sau plutesc în spațiu, eliberați de forța gravitației. De obicei, astfel de vise ne lasă o senzație plăcută de eliberare când ne trezim. Din acest motiv, psihanaliștii le interpretează ca fiind o expresie a impulsurilor sexuale. Neurofiziologii, însă, observă că mușchii sunt inactivi în timpul somnului și cred că relaxarea corporală contribuie la conținutul visului. Astfel, cel care visează se simte eliberat de limitările corporale și se poate ridica în aer fără efort.

ÎNVĂȚAREA IN SOMN

Recent s-au făcut încercări de a afla daca există legătură între somnul REM și capacitatea de învățare. Omul de știință francez Michel Jouvet, unul dintre întemeietorii cercetărilor asupra visului, e convins că legătura există. După el, visul nocturn este momentul când mintea exprimă elemente din memoria colectivă umană – idee preluata din scrierile lui Jung -, împreună cu trăsături de personalitate ale celui care doarme. Aceasta înseamnă ca se pot

activa tipare de comportament străvechi, conform zestrei genetice a individului, permițând creierului să învețe în fiecare noapte ceva nou. Specialiștii sunt în general de acord că visarea este un fel de instrument de învățare; e perioada în care memoria de lungă durată stochează informațiile colectate în timpul zilei. Ziua, când suntem trezi, conștiința îngreunează activitatea neuronală, fiindcă zone mari din creier sunt ocupate cu procesarea afluxului de date și impresii provenite de la simțuri.

ÎN LUMINA LUNII
Somnambulismul poate părea bizar, dar e un fenomen foarte real. Oamenii care umblă în somn pot face călătorii periculoase, urcând scări sau ajungând pe acoperișuri. A doua zi, dimineață, nu-și amintesc nimic din peregrinările lor sub lumina lunii. Statisticile arată că somnambulismul apare la 20% din copii cu vârste între 5 și 12 ani      și că majoritatea(70%) sunt băieți. Analiza EEG a undelor cerebrale arată că fenomenul are loc nu în somnul REM, cel cu vise, ci în faza de somn profund, când activitatea creierului este redusă. Conștiința e dezactivată, dar mușchii primesc comenzi coordonate de la centrii      motori. Între cauzele somnambulismului se pot număra predispoziția genetică, stresul și chiar influența lunii.

VISELE UNEI MINȚI ACTIVE

Oricine învață mult, va visa mult. La studenții aflați în sesiune, când memoria e puternic folosită, se observa o creștere a somnului REM. Experimențele pe șobolani arată de asemenea că învățarea stimulează visarea nocturnă.

DOUĂ ABORDĂRI

Psihanaliștii arată că recunoaștem în vise dorințele și fricile inconștiente pe care le refulăm în starea de veghe. Pentru neurofiziologi. însă, somnul REM ne permite să înregistrăm în celulele nervoase cunoștințele, informațiile și capacitățile pe care le-am dobândit pe parcursul zilei. În ciuda diferențelor dintre aceste domenii, ambele sunt de acord că visele ne ajută să înregistrăm situații și idei noi și să le procesăm cu ajutorul trăirilor afective. Astfel, învățăm cum să abordăm situații similare mai eficient în viitor. Și chiar dacă din când în când mai avem vreun vis urât, nu trebuie câtuși de puțin să ne îngrijorăm ca e un semn a ceea ce va veni.

---

articol de Delia Marian, Colegiul Național "Vasile Alecsandri"